domingo, 5 de marzo de 2017

Abuzul. Abuzul in serviciu.

"Abuzul în serviciu" este un concept al naibii de dezbătut în actualitatea romanească.
Dincolo de ceea ce anti-udristii încearcă sa se lase sa se vadă, în societatea romanească se duce (din momentul în care președintele atunci în exercițiu, Traian Băsescu se apropia de ultimele sute de metri ai maratonului sau politic) o bătălie "pe viată și pe moarte" în a se bara Elenei Udrea accesul spre prezenta ei în lumea politica romanească.
Pe de o parte, nu toți "basiștii" sunt și "udristi", dar, pe de alta parte, toți udristii (sau, ma rog, o imensa majoritate) sunt (în același timp), și basiști.
Băsescu a cultivat (si cultiva) Democrația, iar Elena Udrea a fost aleasa prin vot democratic, Președinte al partidului inițiat de Traian Băsescu ca un posibil continuator al politicii acelui Partid Democrat, pe care Traian Băsescu l-a condus din anul 2000 pana în 2004 (când devenind Președinte al Romaniei a trebuit sa renunțe la viata de partid), partid democrat pe care Boc l-a diluat (prin asocierea numita PN-L) iar Blaga l-a condus spre dizolvare, vărsându-l in aceeași găleată cu PNL si dizolvându-se in "Alianta Creștin Liberala (ACL)".

Adepții ultimelor doua oligarhii românești ("spuma" comunismului, și "spuma" monarhismului) și-au revenit repede din pumnii Revoluției Române, și și-au înfipt ghearele în Romania.
Au amețit ei, adepții ăștia ai oligarhiei, Romania, cum au amețit-o, pana în 2004 când a reușit (la mustață) sa ocupe "scaunul de președinte", Traian Băsescu.
Scorul strâns, nu i-a permis decât "un lanț scurt", dar și asa, "dulăul Băsescu" s-a pus pe aparat "chivotul legii".
Oligarhii îl mirosiseră, știau cine este, se luptaseră cu el, în toate celelalte bătălii mai mici la care Băsescu participase (de doua ori "primar al capitalei", de vreo patru ori ministru), dar nu ii putuseră opri ascensiunea.
Au văzut ca au dat de dracu. Au pus repede de o mătrășire (Referendumul 2007) dar electoratul n-a putut fi înșelat.
Oligarhii au mârâit, s-au sucit, s-au învârtit, dar Băsescu, i-a mai băgat o dată în corzi, mai câștigând un mandat (vezi "Referendum 2009").
Au ținut oligarhii cu dinții de Băsescu, sa îl tină blocat (ca în mantinela, vezi "Referendum 2012") pâna ar fi fluierat arbitrul sfârșitul meciului, sperând ca asa sa scape, oligarhii, de belea, si sa le rămână drumul liber.
Dar, a apărut drept candidat la președinție, Udrea.
Iar asta i-a băgat în nebuneala pe oligarhi, pentru ca Udrea, deși nu era un politician de anvergura politicianului Băsescu, era, de departe, cea mai reușită dintre copiile politice care il reproduceau pe Băsescu.
Atâta doar ca un Băsescu, în fusta, și nu în pantaloni.
Eforturile oligarhilor de a o tine pe Udrea, afara din joc, au fost (si sunt) uriașe, iar pentru asta au apelat la tot soiul de tertipuri, atat legale cat si mai ales, ne-legale.
Cele ne-legale se numesc "abuzuri", si cum despre abuzuri, in "literatura" românească mai mult nu găsești descrieri, am încercat sa grupez eu, la un loc, ce "lecturi suplimentare" am reușit si eu sa gasesc prin "literatura universala", sperând ca cu asta sa fiu și eu de vreun mic ajutor, în stabilirea acelui "ce e corect, e corect".  
Pentru cine vrea sa acceseze acest grupaj de informații, de "capete de pod" ce pot ajuta la cunoașterea mai multor informații asupra temei, pun aici, acest link care se numește "Abuzul"
Lectura utila, iti doresc, cititorule!

No hay comentarios:

Publicar un comentario