<
Deși munca este cea mai nobilă și mai pașnică modalitate a omului de a-și câștiga existența, cuvântul "muncă" este (în limba română), un cuvânt cu conotații mai degrabă urâte decât frumoase,
Romania s-a făcut membră a ONU, în 1955, dar a încercat să dea la spate (și a dat) ceea ce venea în favoarea claselor sociale . . . de la clasa medie în jos.
La fel a făcut și cu Convențiile pe care le avem (ca Stat) semnate împreună cu OIM (cu toate ca exista pe lumea asta un concept "Responsabilidad internacional del Estado (Responsabilitatea internationala a Statului) destul de bine conturat juridic.
"Muncă" este un cuvânt pe care (din ce am găsit eu) îl folosește doar limba română (muncă) și limba ungară (munka).
În limba română, printre cele mai "sperioase" sinonime ale cuvântului "muncă" găsim cuvinte precum:
Substantive:
- caznă (tortură, strădanie)
- durerile facerii (travaliu)
- efort (greutate, încercare, osteneală, sforțare, silință, strădanie, străduință, tensiune, trudă);
- lucru (activitate, faptă, laboare, lucrare, meșteșugăreală, treabă);
- strădanie (calvar, canon, caznă, căznire, chin, canoneală, durere, efort, forțare, hărnicie, încercare, martiraj, martiriu, mucenicie, nevoință, ostenință, patimă, perseverență, schingiuire, sforță, străduială, străduire, suferință, supliciu, tortură, zbatere),
- trudă (oboseală, salahorie, salahorit)
Verbe:
- fi în durerile facerii
- lucra
- munci (a se obosi, a se osteni, a se trudi, a se nevoi, a asuda)
- munci la
- trudi
Intre termenii comuni celor mai multora dintre țările Uniunii Europene, pentru a desemna aceasta "activitate lucrativă" căreia noi romanii ii spunem scurt "muncă", găsim termeni precum "arbeit" și "labor".
Eglezescul "labor" se traduce, din engleză în:
- bulgara = trud;
- ceha, slovaca = práce;
- daneza = arbejdskraft;
- franceza = la main d'oeuvre;
- germana = arbeit, laborieren;
- italiana = lavoro;
- latina = laborem
- portugheza = labor
- romana = muncă
- spaniola = labor;
- ungara: munkaerő;
Folosim, și noi românii, derivate ale termenului (termen în primul rând latinesc: "laborem") englezesc "labor", derivate "ascunse" în cuvinte precum: elaborare, laborant, laborator
Pornind de la aceste premize, creasem eu (în Wikipedia), versiune în limba română paginii de dezambiguizare a termenului spaniol "labor", dar mi l-au eliminat niște administratori români de-ai secțiunii românești a Wikipedia, pe motiv că "laboral" nu este cuvânt românesc.
Clar ca nu e. Cum nici atâtia și atâtia englezisme nu sunt cuvinte românești.
Dar nici Wikipedia nu este "DEX", ci este "enciclopedie", și dacă atâtea englezisme le preluam mot-a-mot (ca pe termenul "maus", spre un ex), nu mi se pare ca un cuvânt (latin la rădăcină, pe deasupra) nu trebuia explicat ce înseamnă și la ce îl folosește cel care îl folosește.
- caznă (tortură, strădanie)
- durerile facerii (travaliu)
- efort (greutate, încercare, osteneală, sforțare, silință, strădanie, străduință, tensiune, trudă);
- lucru (activitate, faptă, laboare, lucrare, meșteșugăreală, treabă);
- strădanie (calvar, canon, caznă, căznire, chin, canoneală, durere, efort, forțare, hărnicie, încercare, martiraj, martiriu, mucenicie, nevoință, ostenință, patimă, perseverență, schingiuire, sforță, străduială, străduire, suferință, supliciu, tortură, zbatere),
- trudă (oboseală, salahorie, salahorit)
Verbe:
- fi în durerile facerii
- lucra
- munci (a se obosi, a se osteni, a se trudi, a se nevoi, a asuda)
- munci la
- trudi
Intre termenii comuni celor mai multora dintre țările Uniunii Europene, pentru a desemna aceasta "activitate lucrativă" căreia noi romanii ii spunem scurt "muncă", găsim termeni precum "arbeit" și "labor".
Eglezescul "labor" se traduce, din engleză în:
- bulgara = trud;
- ceha, slovaca = práce;
- daneza = arbejdskraft;
- franceza = la main d'oeuvre;
- germana = arbeit, laborieren;
- italiana = lavoro;
- latina = laborem
- portugheza = labor
- romana = muncă
- spaniola = labor;
- ungara: munkaerő;
Folosim, și noi românii, derivate ale termenului (termen în primul rând latinesc: "laborem") englezesc "labor", derivate "ascunse" în cuvinte precum: elaborare, laborant, laborator
Pornind de la aceste premize, creasem eu (în Wikipedia), versiune în limba română paginii de dezambiguizare a termenului spaniol "labor", dar mi l-au eliminat niște administratori români de-ai secțiunii românești a Wikipedia, pe motiv că "laboral" nu este cuvânt românesc.
Clar ca nu e. Cum nici atâtia și atâtia englezisme nu sunt cuvinte românești.
Dar nici Wikipedia nu este "DEX", ci este "enciclopedie", și dacă atâtea englezisme le preluam mot-a-mot (ca pe termenul "maus", spre un ex), nu mi se pare ca un cuvânt (latin la rădăcină, pe deasupra) nu trebuia explicat ce înseamnă și la ce îl folosește cel care îl folosește.
În sfârșit, a venit si se duse și "1 Mai 2018) , și am văzut deja multe postări (și anul acesta ca și în anii trecuți), în care multă lume încearcă sa bagatelizeze sau să persifleze această zi dedicată acestei celei mai pașnice si mai nobile modalități de a-și câștiga vreun om, existența.
În loc de alte vorbe, am să încerc să grupez într-o listă, câțiva dintre termenii pe care ar trebui (mai întâi de toate) să ii cunoască cineva, ca să poată vorbi în cunoștință de cauză, despre acest concept juridic denumit "Muncă".
Deci, hai să vedem nu "ce știe" ci mai ales "ce nu știe" cetățeanul UE de naționalitate română, despre conceptul "Muncă", la 11 ani si mai bine de la Aderarea Romaniei la UE:
Deci:
1) Tot ce e blurat cu nuanța asta de rosu, nu are versiune enciclopedică în limba română;
2) Tot ce e blurat cu galben, are versiune și în limba română dar . . . mai bine n-o avea (asta și prin prisma faptului ca . . . construiești mai dificil pe un "ciot" decât dacă o iei de la zero.
3) Tot ce e blurat cu verde, indică faptul că este vorba de un concept căreia i-am creat deja, eu însumi, versiune în română.
- Trabajo (desambiguizacion) > Job, Muncă (dezambiguizare)
- Trabajo (economia) > Job (economie)
Poblacion economicamente activa > Populație economic activa (rău tradusă greșit de cineva ca "forță de muncă")
- Mano de obra > Mână de lucru;
- Fuerza de trabajo > Fortă de muncă
- Trabajo cooperativo > Coworking
- Nomada digital > Nomad digital;
- Principios generales del derecho laboral; > Principiile generale ale juridicii laborale;
- Trabajo (sociologia) > Job (sociologie) - aici este de comparat intre versiuni și, de tras concluzii. Si la acest termen, ca la atâția alții, cineva si-a bătut joc de meserie, involuntar sau, cine stie, din rea voință.
- Derecho al trabajo > Dreptul de acces la domeniul și la activitatea laborală;
- Desempleo structural > Dez-ocupare structurală ( Șomaj structural);
- Precariedad laboral > Precaritate laborală;
- Trabajo decente > Muncă decentă (Activitate laborală decentă);
- Trabajo irregular > Muncă (Job) nelegalizată;
- Derechos laborales > Drepturi laborale (de comparat atent versiunea în limba română cu cea spaniolă pentru ca (deși versiunea am creat-o eu), pentru că ulterioare mici modificări, făcute de administratori ai secțiunii în limba română, i-au schimbat imperceptibil (dar semnificativ), sensul.
- Explotacion laboral > Exploatare laborală
- Taller de explotacion laboral > Atelier de exploatare laborală
- Economia sumergida > Economie subterană
- Economia informal > Economie informală
- Mercado gris; Piață gri
- Organizacion Internacional del Trabajo > Organizația Internațională a Muncii
- Condiciones de trabajo > Condiții de muncă;
- Jornada de trabajo > Ziua de lucru;
- Reduccion de la jornada de trabajo > Reduceri ale zilei de lucru
- Horario de trabajo > Orarul de lucru
- Economia laboral; > Economie laborală
- Empleo > Angajare (vezi "empleo formal" vs "empleo informal")
- Ejercito industrial de reserva > Armata industriala de rezervă
- Contrato colectivo de trabajo > Contractul colectiv de muncă
- Contrato individual de trabajo > Contract individual de muncă
Ai ajuns cu cititul până aici?
Ai deschis fiecare link spre a te asigura că ii cunoști conținutul?
Ai comparat conținutul românesc (acolo unde și când exista, cu conținutul termenului spaniol, cel indicat de mine ca "termen șablon" ("termen șablon" după care am observat eu lipsa termenului corespondent în limba română)?
În postarea de fața, m-am limitat la a aduce un număr cât mai redus de termeni strict relaționați, dar în "depozitul meu de terminologie internațională", este la libera vedere mică parte din imensul volum de informație ce nu a trecut încă granițele României.
Hai sa ne reprezentam mental ca oricare dintre noi, românii, luam loc (un loc) în banca din clasa (ca de școală) numita UE, și găsim pe masa o broșură pe care scrie "Organizația Internaționala a Muncii".
Și imediat intra "profesorul de curs", care are si el un manual din care sunt extrase cele inserate in broșura de pe pupitrul băncii noastre.
Și respectivul profesor începe a preda în vreuna dintre cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene, clasei formate din 28/29 de elevi, fiecare venind din câte o alta limba ue-ropeană.
Câți, și cum, vor înțelege corect ceea ce se discuta în acea clasa (textul broșurii)?
Lectura suplimentară
Experiență personală. Fiind în șomaj, acum vreo doi ani m-am înscris la un curs de ceva care ar însemna in limba noastră, cam "ajutor laborant".
În școala generală nu prea am excelat la chimie, învârtindu-mă în jurul mediei 6-7.
Între absolvirea școlii generale și înscrierea mea la acest curs de chimie bazică, se așternuseră 40 de ani. Nu mi-a fost teamă să o iau cu învățatul, cum s-ar zice, de la zero, doar că . . . cursul, nu era configurat ca pentru a porni chiar de la un zero la care mă gândeam eu, ci a pornit de la un zero la care se gândea el (prezumând în mod sigur că . . . te mai duci și tu cu ceva în bagaj.
(Ca atunci când mergi sa faci școala pentru categoria B, nu te duci la acest tip de școală ca un copil de 6 ani, pe care profesorul trebuie să îl învețe mai întâi să scrie și să citească, ci te duci cu un bagaj de cunoștințe minim suficient acelui tip de școală).
Cu toată buna mea voință investită în acel curs, afara de faptul că se preda în spaniolă și vorbitul profesorului cu clasa nu era doar "ca la carte" (ca să urmăresc spusele lui cu degetul pe rând, ci se sărea de la una la alta, după cum alți elevi ai clasei cereau lămuriri pe ceea ce nu înțelegea fiecare dintre ei.
Profesorul vedea că eu, la multe subiecte rămâneam nelămurit, dar orele sunt ore (au minute, au secunde), ce e de predat e de predat, sună clopoțelul și fiecare merge cu cât a putut prinde, la treaba lui.
Acelasi lucru se întâmplă și cu "cetățeanul roman" devenit "cetățean ue-ropean"
Vreau sa zic cu asta că, dacă ești ca prin clasa a 5-a, a 6-a și asiști la ceea ce se preda ca prin clasa a 8-a, a 10-a sau a 12-a, iți lipsesc date ca să înțelegi limbajul (deși limba o înțelegi).
Înțelegi adică "coaja" (pentru că o vezi) dar nu știi gustul "miezului" (pentru că nu te-ai alimentat vreodată cu el).
Înțelegi suprafața termenului (superficia, cum zice lb. spaniola), dar nu-i înțelegi profunditatea.
Si nu aveai cum sa cunoști lucru cu care drumurile tale nu s-au încrucișat inca.
Nimeni nu le cunoaște pe toate, învățăm unii de la alții.
Pentru a mari probabilitatea ca, con-cetățeni de-ai mei sa-si intersecteze drumurile, sa faca cunostinta, cu termeni care pe la noi nu sunt, am creat site-uri precum:
- Enciclopedie politica ;
- Constituția României (in forma adnotata)
- Dreptul (Juridica) persoanelor;
- Terminologie internațională;
- Principii internaționale de Drept;
- Uniunea Europeana a Șoferului Profesionist;
- Tachograph Drivers European Union;
- Traducerile mele în Wikipedia
In spaniola:
- Obrero europeo del transporte;
- Union europea del Chofer Profesional;
- Ego-Objetivismo;
si alte.
PS. Am uitat sa specific un fapt: cautarea in internet cu formula "Organizatia Internationala a Muncii, aduce pe monitor site-ul Ministerului Muncii, unde se gasesc niște referințe la Organizația Internațională a Muncii dar si o varianta în format Power Point, varianta careia, cand i-am dat clic sa vad ce e (gandind ca e in format Adobe), m-am trezit ca de fapt, am descarcat-o. Adica, cu alte cuvinte, Guvernul mi-a luat banul pe ea, fără sa ma întrebe mai întâi dacă intenționez sau nu, sa o cumpar.
In schimb, pe căutarea în limba spaniola, îmi apare site-ul oficial al OIM, apare o versiune foarte consistenta, în Wikipedia (cu versiune și în romana, dar săracă), dar si pe site-ul guvernamental., si primesc toate informațiile necesare fără a fi taxat in vreun fel.
În loc de alte vorbe, am să încerc să grupez într-o listă, câțiva dintre termenii pe care ar trebui (mai întâi de toate) să ii cunoască cineva, ca să poată vorbi în cunoștință de cauză, despre acest concept juridic denumit "Muncă".
Deci, hai să vedem nu "ce știe" ci mai ales "ce nu știe" cetățeanul UE de naționalitate română, despre conceptul "Muncă", la 11 ani si mai bine de la Aderarea Romaniei la UE:
Deci:
1) Tot ce e blurat cu nuanța asta de rosu, nu are versiune enciclopedică în limba română;
2) Tot ce e blurat cu galben, are versiune și în limba română dar . . . mai bine n-o avea (asta și prin prisma faptului ca . . . construiești mai dificil pe un "ciot" decât dacă o iei de la zero.
3) Tot ce e blurat cu verde, indică faptul că este vorba de un concept căreia i-am creat deja, eu însumi, versiune în română.
- Trabajo (desambiguizacion) > Job, Muncă (dezambiguizare)
- Trabajo (economia) > Job (economie)
Poblacion economicamente activa > Populație economic activa (rău tradusă greșit de cineva ca "forță de muncă")
- Mano de obra > Mână de lucru;
- Fuerza de trabajo > Fortă de muncă
- Trabajo cooperativo > Coworking
- Nomada digital > Nomad digital;
- Principios generales del derecho laboral; > Principiile generale ale juridicii laborale;
- Trabajo (sociologia) > Job (sociologie) - aici este de comparat intre versiuni și, de tras concluzii. Si la acest termen, ca la atâția alții, cineva si-a bătut joc de meserie, involuntar sau, cine stie, din rea voință.
- Derecho al trabajo > Dreptul de acces la domeniul și la activitatea laborală;
- Desempleo structural > Dez-ocupare structurală ( Șomaj structural);
- Precariedad laboral > Precaritate laborală;
- Trabajo decente > Muncă decentă (Activitate laborală decentă);
- Trabajo irregular > Muncă (Job) nelegalizată;
- Derechos laborales > Drepturi laborale (de comparat atent versiunea în limba română cu cea spaniolă pentru ca (deși versiunea am creat-o eu), pentru că ulterioare mici modificări, făcute de administratori ai secțiunii în limba română, i-au schimbat imperceptibil (dar semnificativ), sensul.
- Explotacion laboral > Exploatare laborală
- Taller de explotacion laboral > Atelier de exploatare laborală
- Economia sumergida > Economie subterană
- Economia informal > Economie informală
- Mercado gris; Piață gri
- Organizacion Internacional del Trabajo > Organizația Internațională a Muncii
- Condiciones de trabajo > Condiții de muncă;
- Jornada de trabajo > Ziua de lucru;
- Reduccion de la jornada de trabajo > Reduceri ale zilei de lucru
- Horario de trabajo > Orarul de lucru
- Economia laboral; > Economie laborală
- Empleo > Angajare (vezi "empleo formal" vs "empleo informal")
- Ejercito industrial de reserva > Armata industriala de rezervă
- Contrato colectivo de trabajo > Contractul colectiv de muncă
- Contrato individual de trabajo > Contract individual de muncă
Ai ajuns cu cititul până aici?
Ai deschis fiecare link spre a te asigura că ii cunoști conținutul?
Ai comparat conținutul românesc (acolo unde și când exista, cu conținutul termenului spaniol, cel indicat de mine ca "termen șablon" ("termen șablon" după care am observat eu lipsa termenului corespondent în limba română)?
În postarea de fața, m-am limitat la a aduce un număr cât mai redus de termeni strict relaționați, dar în "depozitul meu de terminologie internațională", este la libera vedere mică parte din imensul volum de informație ce nu a trecut încă granițele României.
Hai sa ne reprezentam mental ca oricare dintre noi, românii, luam loc (un loc) în banca din clasa (ca de școală) numita UE, și găsim pe masa o broșură pe care scrie "Organizația Internaționala a Muncii".
Și imediat intra "profesorul de curs", care are si el un manual din care sunt extrase cele inserate in broșura de pe pupitrul băncii noastre.
Și respectivul profesor începe a preda în vreuna dintre cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene, clasei formate din 28/29 de elevi, fiecare venind din câte o alta limba ue-ropeană.
Câți, și cum, vor înțelege corect ceea ce se discuta în acea clasa (textul broșurii)?
Lectura suplimentară
Experiență personală. Fiind în șomaj, acum vreo doi ani m-am înscris la un curs de ceva care ar însemna in limba noastră, cam "ajutor laborant".
În școala generală nu prea am excelat la chimie, învârtindu-mă în jurul mediei 6-7.
Între absolvirea școlii generale și înscrierea mea la acest curs de chimie bazică, se așternuseră 40 de ani. Nu mi-a fost teamă să o iau cu învățatul, cum s-ar zice, de la zero, doar că . . . cursul, nu era configurat ca pentru a porni chiar de la un zero la care mă gândeam eu, ci a pornit de la un zero la care se gândea el (prezumând în mod sigur că . . . te mai duci și tu cu ceva în bagaj.
(Ca atunci când mergi sa faci școala pentru categoria B, nu te duci la acest tip de școală ca un copil de 6 ani, pe care profesorul trebuie să îl învețe mai întâi să scrie și să citească, ci te duci cu un bagaj de cunoștințe minim suficient acelui tip de școală).
Cu toată buna mea voință investită în acel curs, afara de faptul că se preda în spaniolă și vorbitul profesorului cu clasa nu era doar "ca la carte" (ca să urmăresc spusele lui cu degetul pe rând, ci se sărea de la una la alta, după cum alți elevi ai clasei cereau lămuriri pe ceea ce nu înțelegea fiecare dintre ei.
Profesorul vedea că eu, la multe subiecte rămâneam nelămurit, dar orele sunt ore (au minute, au secunde), ce e de predat e de predat, sună clopoțelul și fiecare merge cu cât a putut prinde, la treaba lui.
Acelasi lucru se întâmplă și cu "cetățeanul roman" devenit "cetățean ue-ropean"
Înțelegi adică "coaja" (pentru că o vezi) dar nu știi gustul "miezului" (pentru că nu te-ai alimentat vreodată cu el).
Înțelegi suprafața termenului (superficia, cum zice lb. spaniola), dar nu-i înțelegi profunditatea.
Si nu aveai cum sa cunoști lucru cu care drumurile tale nu s-au încrucișat inca.
Nimeni nu le cunoaște pe toate, învățăm unii de la alții.
Pentru a mari probabilitatea ca, con-cetățeni de-ai mei sa-si intersecteze drumurile, sa faca cunostinta, cu termeni care pe la noi nu sunt, am creat site-uri precum:
- Enciclopedie politica ;
- Constituția României (in forma adnotata)
- Dreptul (Juridica) persoanelor;
- Terminologie internațională;
- Principii internaționale de Drept;
- Uniunea Europeana a Șoferului Profesionist;
- Tachograph Drivers European Union;
- Traducerile mele în Wikipedia
In spaniola:
- Obrero europeo del transporte;
- Union europea del Chofer Profesional;
- Ego-Objetivismo;
si alte.
PS. Am uitat sa specific un fapt: cautarea in internet cu formula "Organizatia Internationala a Muncii, aduce pe monitor site-ul Ministerului Muncii, unde se gasesc niște referințe la Organizația Internațională a Muncii dar si o varianta în format Power Point, varianta careia, cand i-am dat clic sa vad ce e (gandind ca e in format Adobe), m-am trezit ca de fapt, am descarcat-o. Adica, cu alte cuvinte, Guvernul mi-a luat banul pe ea, fără sa ma întrebe mai întâi dacă intenționez sau nu, sa o cumpar.
In schimb, pe căutarea în limba spaniola, îmi apare site-ul oficial al OIM, apare o versiune foarte consistenta, în Wikipedia (cu versiune și în romana, dar săracă), dar si pe site-ul guvernamental., si primesc toate informațiile necesare fără a fi taxat in vreun fel.
No hay comentarios:
Publicar un comentario