Del lat. tardío officiālis 'propio del deber', 'oficioso', 'ministro, oficial'.
La forma oficiala, solo en aceps. 6-8, en las que se usa t. oficial para el f.
1. adj. Que emana de la autoridad del Estado. Documento, lengua, noticia oficial.
2. adj. Dicho de una institución, de un edificio, de un centro de enseñanza, etc.: Que se sufraga con fondos públicos y está bajo la dependencia del Estado o de las entidades territoriales.
3. adj. Dicho de un alumno: Inscrito en un centro oficial, y que asiste a las clases.
4. adj. Reconocido por quien puede hacerlo de manera autorizada.
5. adj. En estilo cortesano, oficioso, hacendoso, cuidadoso.
6. m. y f. Persona que se ocupa o trabaja en un oficio.
7. m. y f. En un oficio manual, operario que ha terminado el aprendizaje y no es maestro todavía.
8. m. y f. Empleado que bajo las órdenes de un jefe estudia y prepara el despacho de los negocios en una oficina.
9. m. y f. Militar de categoría intermedia entre las de suboficial y oficial superior o jefe, que comprende los grados de alférez, teniente y capitán del Ejército y los de alférez de fragata, alférez de navío y teniente de navío en la Armada.
10. m. y f. En la Administración pública, persona que desempeña una función intermedia.
11. m. verdugo (‖ persona encargada de ejecutar la pena de muerte).
12. m. Carnicero que corta y pesa la carne.
13. m. provisor (‖ juez diocesano).
oficial de la sala
1. m. Auxiliar de los tribunales colegiados, de grado jerárquico inferior al de secretario.
2. m. En Madrid, escribano que actuaba en las causas criminales.
oficial de puente y cubierta
1. m. y f. Mar. oficial que se halla a las órdenes inmediatas del que manda el buque, efectúa las guardias de mar y de puerto, así como todas aquellas funciones de carácter técnico administrativo que losreglamentos o normas consuetudinarias le atribuyen.
oficial de secretaría
1. m. y f. Empleado de un ministerio, que tiene a su cargo el despacho de un negociado.
oficial general
1. m. y f. Cada uno de los generales de brigada, de división o tenientes generales en los ejércitos, y en la Armada los correspondientes a los cuerpos distintos del cuerpo general.
2. m. y f. En la Armada, cada uno de los contraalmirantes, vicealmirantes y almirantes.
oficial mayor
1. m. y f. En algunos organismos del Estado, funcionario público del que dependen servicios comunes, como inspección del personal administrativo, habilitación, registro, archivo, etc.
2. m. y f. Funcionario administrativo de mayor jerarquía o antigüedad en algunas dependencias oficiales.
oficial real
1. m. En diferentes lugares de las Indias, cierto ministro de capa y espada que con otros formaba tribunal y era su cuidado atender a la cuenta y razón de los caudales del rey.
oficial superior
1. m. y f. Mil. jefe (‖ militar).
primer, ra oficial
1. m. y f. Mar. El más antiguo de los oficiales enrolados en un buque mercante con título de capitán o piloto, jefe de los servicios de puente y cubierta, como más inmediato subordinado del capitán que ejerce el mando.
ser alguien buen oficial
1. loc. verb. coloq. Tener habilidad o inteligencia en cualquier materia.
enseñanza oficial
hora oficial
09.10.2018 https://dexonline.ro/definitie/oficial
OFICIÁL, -Ă, oficiali, -e, adj. 1. Care reprezintă o autoritate, un guvern, un stat; care emană de la o autoritate, de la un guvern, de la un stat; stabilit prin lege. Declarație oficială.
▭ Totul trebuie vîndut pe loc, la preț oficial. De ce nu-ți faci datoria? GALAN, B. I 19.
Convin și eu că n-ai însărcinări oficiale. SADOVEANU, Z. C. 177.
La el se centralizează toate știrile acuma, cele oficiale, firește. REBREANU, R. II 76.
Buletinul (sau, ieșit din uz, Monitorul ) oficial = publicație (periodică) în care se tipăresc legile, regulamentele, decretele, deciziile etc. autorităților de stat. Propriu actelor guvernamentale, documentelor administrației de stat, folosit în actele, în documentele administrației de stat.
Stil oficial. Terminologie oficială.
▭ Cum ne-au părăsit limba latină oficială cu stingerea romanilor, asemine și limba slavonă ne lasă cu înființarea staturilor romîne. RUSSO, S. 71. 2.
Care se conformează regulilor, formalităților, tradițiilor; care are caracter legal; aprobat, convenit între autorități.
Sfeștania oficială trebuia să aibă loc la ora 9. SADOVEANU, O. VI 359.
Mergem în vizită oficială la guvernator. BART, S. M. 21.
◊ (Adverbial) Nu putem frecventa oficial spectacule unde se debitează în limbi străine. CARAGIALE, O. VII 33. 3.
Fig. De o politețe rece, calculată; formal, stereotip. Ton oficial în conversație.
▭ Bine, bine! Vocea devenise mai rece, mai oficială. GALAN, B. I 171. 2Ș
(Adverbial) Sănătoasă, mersi, răspunse ea politicos și cam oficial. CONTEMPORANUL, VIII 119. – Pronunțat: -ci-al. – Variantă: (învechit) ofițial, -ă (RUSSO, S. 95) adj.
OFICIÁL, -Ă adj.
1. Care emană de la guvern, de la o autoritate; declarat, publicat de o înaltă autoritate.
◊ Buletinul oficial = periodic în care se publică legile, decretele etc. Marii Adunări Naționale, hotărârile guvernului etc.
♦ În stilul, în maniera actelor, a documentelor autorităților, ale statului.
2. Care are caracter legal.
3. (Fig.) Rece, stăpânit; stereotip, formal. [Var. ofițial, -ă adj. / cf. fr. officiel, lat. officialis].
OFICIÁL, -Ă adj.
1. care emană de la guvern, de la o autoritate; publicat de o înaltă autoritate. ♦ buletinul ~ = periodic în care se publică acte normative. ◊ (despre limbă) propriu actelor, documentelor autorităților, ale statului.
2. care are caracter de lege; (p. ext.) declarat, fățiș. 3. (fig.) rece, stereotip; solemn. (< fr. officiel, lat. officialis)
FĂŢÍŞ adj., adv. 1. adj. declarat, deschis, mărturisit, recunoscut, vădit, (livr.) manifest. (Duşman ~ al războiului.) 2. adj. direct. (Provocare ~.) 3. adv. deschis, direct, franc, sincer, (înv.) aievea, avedere, (fig.) neted, verde. (I-a spus ~ tot ce avea de spus.)
FĂȚÍȘ adv. (În opoziție cu într-ascuns, (pe) furiș) În fața tuturor, (în) public, pe față; deschis, netăinuit.
1) Antonime pentru fățiș:
sub acoperire, ascuns, ascunse, necinstite.
2) Cateva antonime pentru ''fățiș'' ar fi:
- Ascuns, enigmatic, tainic, închis.
- Pe la spate, pe ascuns.
( )
https://es.wikipedia.org/wiki/Lengua_materna
No hay comentarios:
Publicar un comentario