lunes, 12 de octubre de 2015

Libertatea. Libertatea umana

Omul este (prin antonomasie) "fiinta sociala".
Afirmatia asta este de fapt un "pleonasm", pentru ca in realitate, spunand "om" spui "fiinta sociala".

Acuma bine, omul este fiinta sociala, dar nu orice fiinta sociala este om.

Daca am face, nu o "corabie a lui Noe" ci un "zgarie nori", si am aseza pe fiecare etaj cate o
specie,amenajand fiecare etaj ca pe un loc ce ar cuprinde pamantul ca geografie, dar ne-lasand
cale de comunicare intre etaje, nici una dintre specii nu ar rezista astfel izolata, si ar pieri.

Nu e nevoie sa ne si apucam sa construim blocul asta (dupa cum nu a fost nevoie nici sa existe cu adevarat o "corabie a lui Noe" sau vreun "turn Babel") ci ajunge sa ni-l reprezentam mental (sa
ni-l imaginam, adica) spre a intelege mai usor ca "relatia sociala" se desfasoara atat "pe acelasi nivel" (sau "pe orizontala", cum se mai zice) cat si "intre etaje" (se mai zice "in plan vertical", sau, mai scurt, "pe verticala"



Vorbind de om (ca natie, cum zicem noi romanii) atat la individual cat si la nivel colectiv, e de spus ca daca (indiferent de "colaborarea" sau "ne-colaborarea" etajelor intre ele) pe etajul pe care alegem a-l rezerva omului (natura i l-a rezervat pe cel de la ultimul nivel/etaj) ar fi doar un singur individ (indiferent genul) acesta, si avand toate condtitiile din lume, s-ar stinge precum o lumanare (arzand si topindu-se pe masura acestei arderi).

Doar prezenta inca a cel putin "un om" (in mod obligatoriu, apartinand "celuilalt gen" din cele doua genuri posibile:"feminin" sau "masculin") asigura perpetuarea acest concept, denumit om.
Iar prezenta, in acelasi loc si in acelasi timp a doi membri apartinand speciei umane, naste din chiar momentul acestei existente "relatia sociala" si da tot din acel moment, atribut de "fiinta sociala" oricarui membru al acestei specii.

Acuma, dupa ce stabiliram ca "om" sau "fiinta sociala" e pleonasm, trecam la faptul ca "prezenta a doi oameni in acelasi loc si in acelasi timp" da nastere conceptului "societate".
Daca ar fi doar doi oameni pe Pamant, in acelasi timp, dar unul in Europa" si unul in America, sau unul la Constanta si altul la Oradea, sau oriunde acolo unde nu sunt amandoi "sub acelasi cer" (in interiorul unui "orizont comun" nu doar de forma ci si de fapt) cat sa poata conlucra unul cu altul, atunci nu formeaza "societate" ci sunt "entitati individuale".

Acum aplicam formul conceptului "echipa" care zice asa:
"Orice echipa este un grup, dar nu orice grup, este o echipa".

"Societatea umana" este in realitate o singura echipa, o echipa formata din peste 7,5 miliarde de jucatori, dar care jucatori, necunoscandu-si corect "scopul si durata vizitei" (cum se zice) prin Viata, au dus din inceputuri (duc si vor duce), la compartimentarea echipei si la lupta intre diferitele compartimente formate, niste "lupte chioare", niste "lupte de uzura", niste lupte (batai) care s-ar da intre doi oameni ce ar veni pe jos, pe autostrada Soarelui (de la Constanta spre Bucuresti), mergand amandoi "spre casa" (dar fiecare spre a lui), spre a-l opri din drum (prin tot soiul de faulturi), unul, pe celalalt, desi unul are "linia de sosire" (sa zicem) la Brasov iar celalalt la Craiova..

Dar, lasand la o parte absurditatea "compartimentarii" nu in folosul pe ansamblu al echipei ci impotriva acestui folos pe ansamblu, e de spua ca oamenii, in tendinta lor spre a deveni "persoane" au stabilit intre ei, prin metoda con-venirii (a conventiei, a "comunului acord") reguli (reguli ale jocului).

Indiferent de ce "relatie sociala" vorbim gasim ca fiecare "gen de relatie" are, ale sale reguli.
Si descoperim ca sunt doua tipuri mari de "relatii sociale":
- cu reguli scrise (sau hai sa ii zicem "relatie sociala institutionala");
- cu reguli nescrise (sau hai sa ii zicem "relatie sociala ne-institutionala" sau "prostitutionala)".

In ce priveste primul exemplu, sunt enorm de multe exemplele ce se pot da despre "relatii sociale" care au "reguli de functionare, de joc, scrise"
In ce priveste al doilea exemple, din ce imi vin acum in minte, pot da doua exemple de activitati umane despre care stiu ca nu au "reguli de functionare, sau de joc, ne-scrise" as putea numi "mersul pe jos" si "proxenetismul"

Una dintre ultimele pe lista relatiilor sociale convertite de la starea de "relatie sociala ne-institutionalizata" la starea de "relatie sociala institutionalizata" il constituie regularea transportului rutier.

Acest domeniu, ne serveste foarte bine la multe exemple din domeniul relatiilor si relationarilor sociale,
!Societatea (umana)" este un "organism viu".
Ca orice organism viu, are nevoie de "transport" are nevoie de "circulatie" (a sangelui).
Asta ne ajuta mai usor sa intelegem ca "a circula" nu inseamna niciodata "a sta pe loc" (oprire) si nici vreunul din "multiplii" opririi (stationare sau garare).
Ceea ce inseamna "a fi liber" in timpul actului de conducere a unui vehicul, acelasi lucru inseamna a beneficia de libertate, si in relatiile sociale intre oameni.
Adica nu trebuie impiedicat, tinut, obstructionat.
Asa cum stim ca in circulatia rutiera, trebuie sa pastram distanta, atat in plan frontal cat si in plan lateral, asa cum stim ca nu avem voie sa "lovim din spate" sau sa "franam brusc" (spre a provoca ciocnirea", asa trebuie sa stim ce inseamna si in "circulatia prin viata"

Fotbalul este un alt bun exemplu, din care se poate intelege ca si in viata ca si in fotbal nu este permis nici un element de ne-sportivitate (fault) tocmai pentru ca faultul (echivalentul "violarii") opreste existenta libertatii.
E de mentionat ca "pressingul" de genul celui practicat in fotbal (deci in interiorul si in timpul jocului) nu este rapitor de libertate.

Libertatea la om nu poate fi altceva decat "libertate sociala" (libertate in cadrul jocului) si "libertatea" nu trebuie confundata cu starea de "slobod".
Starea de "slobod" este o stare pe care animalele le au in raport cu omul, in timp ce "libertatea" la om se refera la starea pe care vreunul din oameni o are in raport cu orice alt om.

No hay comentarios:

Publicar un comentario