"Ziua Constituției României" tratată de România (si de români) cu flit

8 Decembrie este, ZIUA CONSTITUTIEI ROMANIEI.

Constitutia Romaniei implineste azi, 8 decembrie 2016, iaca, 25 de ani.

ZIUA CONSTITUTIEI, este (de fapt) cea mai sfanta zi, din zilele anului, si cu toate astea, nu este nici macar inclusa intre cele noua sarbatori publice, nationale.

Cum o fi posibil ca Romania, care se autodefineste (in fata comunitatii internationale) ca "stat laic", sa aibe cuprinse ca "sarbatori publice nationale", sase sarbatori religioase + una ca sarbatoare laborala + una ca zi nationala a Romaniei + una cu "Ziua Unirii", dar nu ii acorde statut de "sarbatoare publica" sarbatoririi zilei sfintei Constitutii a Romaniei?

Omul poate fi (una din doua) "dobitoc" sau "persoana"

Omul se naste "dobitoc".
Dobitoc se traduce in spaniola ca "bestia",
Bestia, desi sinonim cu "animal", conduce mai ales spre o tenta tenebroasa.
Si devine din "dobitoc", "persoana", doar daca, pentru asta, se auto-educa.
Altfel, din dobitoc neutru, pe masura ce creste, poate deveni un "dobitoc" la fel de pasnic pe cat este mielul, sau la fel de agresiv pe cat este un rechin, sau un tigru.

Dobitoc, adica . . . . "Un animal este un organism (ființă vie) pluricelular, heterotrof, deci care nu își poate produce el însuși substanțele organice necesare hrănirii (cum fac plantele, algele și bacteriile albastre verzi prin fotosinteză), fiind nevoit să folosească substanțe organice gata preparate luate din mediu. Majoritatea folosesc oxigenul pentru respirație. Există și unele animale care trăiesc în medii fără oxigen. Acestea respiră anaerob" (conform "Regnul animalia".

Sfantul Andrei, unul dintre propovaduitorii democratiei

Sfantul apostol Andrei

(In spaniola "Andres, el Apostol sau, pe scurt San Andres).

Ce spun sursele in limba romana, gaseste cititorul si singur, eu aduc aci lucruri pe care le mai spun si altii.

.........

(Sfantul Andrei a fost (probabil) cronologicamente vorbind, dintre primii aderenti (discipolli) la preceptele promovate de Isus si unul dintre ambasadorii (apostol/ propagator/emisar) cei mai dedicati propagarii acestor invataturi (invataturi pe care le regasim, in limbaj actualizat limbajului contemporan, in Carta Drepturilor).

Una peste alta (zic eu) apostolul Andrei a venit inspre partea pe care o cunoastem azi ca "lume orto-doxa" (crestinismul oriental), cu ganduri de democratizare (de umanizare a comportamentelor).

Enciclopedie politica

Caut si eu o formula optima pentru . . . optimizarea (cat sunt in stare) eforturilor mele.
Am tot construit la bloguri si pagini web, cautand mereu formula cea mai potrivita.
Ca si mesterul Manole insa, dupa ce termini de construit ceva, sti deja cum ai putea sa durezi altceva si mai bun, si mai bine.
Cred insa ca "durarea" acestei "enciclopedii politice" o sa-mi ia . . . o viata, asa ca nu voi avea timp, si nici motiv, sa incerc vreo alta formula.
Probabil ca blogului aci de față (Principii democratice) voi gasi si mai putin timp sa ii dedic, decat pana acum, asa ca invit eventualul doritor sa vina in blogul (sau in pagina, dar formatul "pagina" mi se pare ca e mai greu accesibila decat formatul "blog") "Enciclopedie politica".
Toate cele bune!

Sintagma "om politic" este . . . pleonasm.

Sintagma "om politic" este (in adevaratul sens al cuvantului, pleonasm.

Omul, ori este politic ori, nu este om (ci fiinta)



Orice "homo sapiens" este "homo", dar nu orice "homo" este "homo sapiens" 

Orice "homo sapiens" este "homo politico" si orice "homo politico" este "homo sapiens" (afirmatie pleonastica)

Orice "om" este "om politic" si orice "om politic" este om (afirmatie pleonastica)

Orice politician este om (om politic), dar nu orice om (om politic) e politician.

"Om politic", suntem oricare dintre noi oamenii, care avem varsta de 18 ani impliniti si care nu
suntem declarati medical drept "invalizi mental".
 Suntem  toti "oameni politici" dar nu suntem toti "politicieni", ci doar aceia care . . . . se 
"legitimeaza".
Iar din cei care se legitimeaza, o imensa parte sunt "politicieni amatori" si doar o mica parte ajung
a fi "politicieni profesionisti".

Folosind ca analogie arhicunoscutul fotbal, e simplu de vazut ca "politicienii" sunt analogici in
politica a ceea ce sunt fotbalistii, in fotbal.
Cine sunt, cine ajung (in raport cu Societatea), "fotbalisti"?
Cei care se dedica acestei activitati, urmand drumul stiut (inscriere la 6-7 ani, parcurgerea 
diverselor etape, pe ani, de pregatire, legitimare, etc), au un "Regulament fotbalistic".
"Rasfoind" regulamentul vedem ca sunt doua tipuri de jucatori: "amatori" si "profesionisti".

Acesta este insa, domeniul institutionalizat, pentru ca altfel, de dat cu piciorul in minge, de 
"jucat mingea" joaca multa lume.
Disputele oficiale au loc doar in cadrul institutional , un cadru ce s-a creat in lungul timpului 
si are recunoasterea atat a Societatii interne (nationale) cat si a Societatii internationale.

Tot (cam) la fel se intampla lucrurile si in domeniul politic.
Daca in fotbal "obiectul muncii" se numeste "minge", in politica "obiectul muncii" se numeste
"cugetare", se numeste "rumegare a lucrurilor" (iar aceste lucruri . . . le face tot omul).

Si in politica sunt "ramuri politice" (liberalism, socialism, et) asa cum in sport sunt "ramuri 
sportive" (fotbal, handbal, etc.

Si in politica sunt "cluburi", cluburi in care se inscriu (spre legitimare) "jucatori"(jucatori politici).
Ca si in sport, doar ceea ce este institutional, doar partidele (meciurile) disputate in cadrul institutional, conteaza (are recunoastere, oficiala) restul e, vorba de claca.

Asa cum in fotbal exista o intreaga piramida (un
sistem piramidal), tot la fel si in politica, exista un sistem 
piramidal, un sistem pe care se urca pana la varf.

Exploatatori, exploatati si . . . a treia cale.

Azi pornesc subiectul de aici, folosind ca baza de discutii (ma ajuta asta ca sa nu mi se para
ca vorbesc singur :) o convorbire pe care am avut-o cu cineva din lista mea de prieteni, la o
postare in care ofeream ca sugestie eventualilor conationali ce si-ar dori sa se intoarca acasa
(acasa la ei) si nu reusesc sa se mai dezradacineze de pe unde s-au prins, sa incerce si varianta
"cererii de azil", azil pe care, parte dintre cei pe care despresurizarea produsa prin plecarea
noastra, i-a ajutat sa nu devina si ei emigranti, sunt foarte amatori sa il acorde celor pe care
azi ii stim mai ales sub numele de "refugiati sirieni" (am sa pun la un capitol separat, opinia 
mea despre tema "refugiati sirieni", pentru a nu devia de la tema sugerata de titlu).

Despre conceptul "Stat".

Ca romani, trebuie sa descoperim si definitia corecta a conceptului "Stat" si nu doar aceea
care ne-a fost, "subcutanata" de peste 70 de ani, incoace.

.

Statul este o "intreprindere prestatoare de servicii", de servicii pe care, ca si ospatarul,
trebuie sa i le faca aceluia care ii plateste serviciul respectiv..

Adica, Statul asta, nu-ti poate lua banii (pe hartie) in cont de friptura iar (in realitate) sa iti
aduca la masa ciorba de stevie.

"Statul roman" (ca . . . cu el avem noi treaba) este o umbrela (un acoperis) sub care trebuia,
(trebuie si va trebui) sa aibe adapost ("adapost" fiind mult mai mult decat "acoperis") orice 
cetatean "nascut roman" (sau cu cetatenie romana, dobandita).

Numai ca in realitate, Statul roman, a tot incasat impozite (plati anticipate) pentru servicii
fata de cetatenii lui, dar serviciile (pre-platite) "statul roman" a ramas dator (propriilor lui 
cetateni), executandu-le ori prost, ori defectuos.