Românii îl înjură pe Marx, dar l-au cunoscut pe Marx, prin Lenin

Am văzut în vremea din urmă (aprilie-mai 2018) români înjurându-l pe Jean Claude Juncker ca i-a aparat memoria lui Marx, deși românii l-au cunoscut pe Marx prin intermediul lui Lenin, adică (cu alte cuvinte), au cunoscut filozofia numita "marxism" prin filtrul numit "leninism"

Pai cine i-a pus sa se ducă la Lenin (cum se duceau la popa nevestele care primeau scrisori de la bărbații lor cei luați cu arcanul la război), sa le citească filozofia lui Marx, și nu și-o citiră (și interpretară) ei singuri?

Iata un text, copiat din articolul "Leninism", care ma scutește pe mine sa mai îmi storc creierii (si le zice si mai bine):



" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Lenin afirma că proletariatul nu poate atinge conștiința revoluționară decât prin eforturile unui partid comunist care își asuma rolul de "avangardă revoluționară". Lenin mai credea că un asemenea partid nu-și putea atinge scopurile decât prin intermediul unei organizări disciplinate cunoscută drept centralism democratic. În plus, leninismul afirma că imperialismul este ultima formă a capitalismului, iar capitalismul nu poate fi răsturnat de la putere decât prin mijloace revoluționare (orice încercare de a "reforma" capitalismul din interior fiind sortită eșecului. Lenin credea că distrugerea statului capitalist se va face prin revoluția proletară și prin înlocuirea democrației burgheze cu dictatura proletariatului (un sistem al democrației muncitorești, în care ei ar fi deținut puterea politică prin intermediul unor consilii numite soviete).

Teoria lui Lenin referitoare la imperialism dorea să îmbunătățească și să corecteze opera lui Marx, explicând un fenomen pe care acesta din urmă nu-l prevăzuse: transformarea capitalismului într-un sistem global, (iar nu unul național, așa cum îl descrisese Marx). În centrul teoriei sale despre imperialism se află ideea conform căreia națiunile capitaliste avansate din punct de vedere industrial evită revoluția prin exportarea forțată în piețele coloniilor înrobite și prin exploatarea resurselor lor naturale. Aceasta ar fi permis națiunilor capitaliste dezvoltate din punct de vedere industrial să-și mențină muncitorii mulțumiți, în parte prin crearea unei aristocrații muncitorești. Ca un rezultat, capitalismul era capabil să fie condus prin expresia politică a aristocrației muncitorești - partidele social-democratice, către punctul în care revoluția nu mai era posibilă în cele mai avansate națiuni (așa cum prevestise Marx), ci mai degrabă în cel mai slab stat imperialist, acela fiind Rusia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . citește mai multe."

Iar "marxism-leninismul" este o chestie inventata de Stalin, și îmbrățișată de toată lumea comunista.
Dar Marx, era mort când Lenin sau Stalin si-au subordonat scopurilor lor filozofia lui Marx

"Marxism-Leninism este un termen care își are originea în Uniunea Sovietică de pe vremea lui Stalin, care descrie ideologia oficială a regimului, cunoscută până atunci drept marxism. Deși erau de acord cu învățăturile lui Lenin, suporterii antistaliniști ai lui Troțki (troțkiștii), nu foloseau acest termen, vorbind rareori despre adeziunea lor la marxism, leninism sau troțkism. Stalin, în contrast cu Troțki, nu a scris un număr de lucrări semnificative din punct de vedere teoretic, (cuvântul stalinism fiind mai degrabă o referire la stilul de guvernare decât la o ideologie), dar a aderat în mod oficial la învățăturile lui Marx, așa cum au fost ele revizuite de Lenin. Această ortodoxie a marxism-leninismului a devenit din acel moment un semn al comunismului oficial în toată lumea, chiar și după ce Stalin a fost discreditat în Uniunea Sovietică". . . . citește mai multe.

Ca sa finalizez.
Eu am făcut o paralela intre versiunea românească și cea spaniola dedicate unui aceluiași concept: "Categorie:Dreptul Muncii" vs "Categoria: Derecho Laboral" și când am văzut sărăcia de la una și bogăția de la cealaltă, am decis sa dedic o pagina în limba româna, termenilor relaționați în lumea limbii spaniole cu ceea ce eu numesc nu "Dreptul muncii" ci "Juridica Muncii", mai precis "Juridica Internationala a Muncii".
Ceea ce vreau sa zic aici este ca (de ani buni am observat asta), aproape nu exista termen din juridica muncii care sa nu îl aibă ca principala sursa filozofia lui Karl Marx.
Părerea mea coincide cu a lui Jeane-Claude Juncker și anume, ca nu poate fi făcut Marx vinovat pentru felul în care i-au utilizat alții, filozofiile.