17.11.2018_10.18 Valencia, Spania
Sunt vreo două săptămâni de când am terminat de tradus din spaniolă in română, un articol pe care tânjeam mereu să îl traduc, dar știind bine (dupa niște primi 44 de ani trăiți în România , dintre care vreo 25 angrenat în "câmpul Muncii) ce terminologie se folosește la noi, și observând în cei 15 ani de când "flirtez" cu "câmpul Muncii" spaniol, ce terminologie a Muncii se folosește pe aici, a trebuit să traduc mai întâi, conținutul explicativ al multor alți termeni cărora, degeaba le-ai cunoaște numele, dacă nu le cunoști și conținutul.
Așa că după ce am terminat de tradus articolul "Derecho laboral" (pe o pagină web personală), am luat la rând fiecare "link" din textul respectivului conținut explicativ, și l-am așezat intr-un tabel intitulat "Link-uri Dreptul Muncii"
"Compartir" este cuvântul din Lume care cel mai mult îmi place. Îmi place să semnalez "titlurile" (ca de carte) care există în rafturile ca de biblioteca, in limba spaniolă”, dar nu există și în română, pentru ca astfel românul interesat să știe ce să caute spre a se informa. .
sábado, 17 de noviembre de 2018
martes, 6 de noviembre de 2018
Oficial, înseamnă (mai ales) fățiș. Sau invers
Asta este o ciorna de-a mea pe tema cuvântului "oficial".
Del lat. tardío officiālis 'propio del deber', 'oficioso', 'ministro, oficial'.
La forma oficiala, solo en aceps. 6-8, en las que se usa t. oficial para el f.
1. adj. Que emana de la autoridad del Estado. Documento, lengua, noticia oficial.
2. adj. Dicho de una institución, de un edificio, de un centro de enseñanza, etc.: Que se sufraga con fondos públicos y está bajo la dependencia del Estado o de las entidades territoriales.
3. adj. Dicho de un alumno: Inscrito en un centro oficial, y que asiste a las clases.
4. adj. Reconocido por quien puede hacerlo de manera autorizada.
5. adj. En estilo cortesano, oficioso, hacendoso, cuidadoso.
6. m. y f. Persona que se ocupa o trabaja en un oficio.
7. m. y f. En un oficio manual, operario que ha terminado el aprendizaje y no es maestro todavía.
8. m. y f. Empleado que bajo las órdenes de un jefe estudia y prepara el despacho de los negocios en una oficina.
9. m. y f. Militar de categoría intermedia entre las de suboficial y oficial superior o jefe, que comprende los grados de alférez, teniente y capitán del Ejército y los de alférez de fragata, alférez de navío y teniente de navío en la Armada.
10. m. y f. En la Administración pública, persona que desempeña una función intermedia.
11. m. verdugo (‖ persona encargada de ejecutar la pena de muerte).
12. m. Carnicero que corta y pesa la carne.
13. m. provisor (‖ juez diocesano).
Del lat. tardío officiālis 'propio del deber', 'oficioso', 'ministro, oficial'.
La forma oficiala, solo en aceps. 6-8, en las que se usa t. oficial para el f.
1. adj. Que emana de la autoridad del Estado. Documento, lengua, noticia oficial.
2. adj. Dicho de una institución, de un edificio, de un centro de enseñanza, etc.: Que se sufraga con fondos públicos y está bajo la dependencia del Estado o de las entidades territoriales.
3. adj. Dicho de un alumno: Inscrito en un centro oficial, y que asiste a las clases.
4. adj. Reconocido por quien puede hacerlo de manera autorizada.
5. adj. En estilo cortesano, oficioso, hacendoso, cuidadoso.
6. m. y f. Persona que se ocupa o trabaja en un oficio.
7. m. y f. En un oficio manual, operario que ha terminado el aprendizaje y no es maestro todavía.
8. m. y f. Empleado que bajo las órdenes de un jefe estudia y prepara el despacho de los negocios en una oficina.
9. m. y f. Militar de categoría intermedia entre las de suboficial y oficial superior o jefe, que comprende los grados de alférez, teniente y capitán del Ejército y los de alférez de fragata, alférez de navío y teniente de navío en la Armada.
10. m. y f. En la Administración pública, persona que desempeña una función intermedia.
11. m. verdugo (‖ persona encargada de ejecutar la pena de muerte).
12. m. Carnicero que corta y pesa la carne.
13. m. provisor (‖ juez diocesano).
lunes, 5 de noviembre de 2018
Sa fie ca Rise Project, dar eu nu cred
Sa fie ca Rise Project, dar eu, nu cred. Mai imi trebuiesc date.
Mi-a aparut acum vreo ora (pe la 22 - 22,30), de pe la domnul profesor Vlaston, veste ca Rise Project a inceput sa toarne pe masa, din sacul cu informatii pe care acum vreo cateva zile in urma, le-a gasit.
Goagalul zice ca, acum vreo trei zile (adica, daca azi e in 5 noiembrie 2018, inseamna ca a gasit buclucasa valiza, cam pe 2 noiembrie.
Cea mai veche postare care iese din "goagal" cautand cu formula " rise project a gasit o valiza", mi-a iesit articolul "Ce a gasit Rise Project dupa ce a gasit valiza Tel Drum", despre care tot goagalul spune ca ar avea o vechime de vreo trei zile.
Mi-a aparut acum vreo ora (pe la 22 - 22,30), de pe la domnul profesor Vlaston, veste ca Rise Project a inceput sa toarne pe masa, din sacul cu informatii pe care acum vreo cateva zile in urma, le-a gasit.
Goagalul zice ca, acum vreo trei zile (adica, daca azi e in 5 noiembrie 2018, inseamna ca a gasit buclucasa valiza, cam pe 2 noiembrie.
Cea mai veche postare care iese din "goagal" cautand cu formula " rise project a gasit o valiza", mi-a iesit articolul "Ce a gasit Rise Project dupa ce a gasit valiza Tel Drum", despre care tot goagalul spune ca ar avea o vechime de vreo trei zile.
viernes, 2 de noviembre de 2018
Dreptul Muncii (sau Juridica Muncii, sau Legislatia Muncii
Dedic aceasta traducere in primul rand sotiei, copiilor, parintilor, fratilor, cumnatilor si tot asa pe mai departe, conform cercurilor concentrice care ne inconjoara pe fiecare dintre noi in parte, tuturor prietenilor mei, stiuti sau ne-stiuti.
Aproape am terminat de tradus (din spaniola in romana) articolul "Derecho Laboral" (Dreptul Muncii).
Un "Derecho Laboral" caruia ii suntem subiecti, alaturi de niste bune zeci de milioane de spanioli, si . . . cine stie cati, din cei aproape 1 milion de romani rezidenti in Spania.
Poate ca unii romani (ne-tangenti in mod direct cu Spania), ar putea spune ca pe ei nu i-ar interesa subiectul.
Poate ca nu ne ating in mod direct, multe plite, dar nu este eficient sa ne atingem de fiecare plita in parte, spre a intelege ca frige.
Mai bine am intelege prin pilde (prin exemple, care va sa zica) decat sa reinventam fiecare din noi in parte (cand ne vine randul) roata.
miércoles, 17 de octubre de 2018
Statul Modern
A nu se confunda (in acest caz) "Modern", cu "Contemporan" sau cu "Viitor".
"Statul Modern, a început a lua naștere între secolele XV-XVI, atunci când regii au profitat (pentru a-și recâștiga pierdute puteri) de criza prin care trecea feudalismul. iar procesul de apariție a Statului Modern s-a accelerat în timpul Renașterii, prin profunde transformări ale mecanismelor de guvernare și ale exercitării puterii. Acest proces a fost susținut de burghezie, clasă socială care s-a întărit deodată cu existența acestui tip de Stat. Statul Modern poseda identitate, era organizat, structurat și oficial; beneficia de recunoaștere politică pentru asta iar puterea îi era centralizată. Formarea sa a avut o serie de consecințe la nivel politic, economic și social . . . Citeste mai departe
"Statul Modern, a început a lua naștere între secolele XV-XVI, atunci când regii au profitat (pentru a-și recâștiga pierdute puteri) de criza prin care trecea feudalismul. iar procesul de apariție a Statului Modern s-a accelerat în timpul Renașterii, prin profunde transformări ale mecanismelor de guvernare și ale exercitării puterii. Acest proces a fost susținut de burghezie, clasă socială care s-a întărit deodată cu existența acestui tip de Stat. Statul Modern poseda identitate, era organizat, structurat și oficial; beneficia de recunoaștere politică pentru asta iar puterea îi era centralizată. Formarea sa a avut o serie de consecințe la nivel politic, economic și social . . . Citeste mai departe
domingo, 7 de octubre de 2018
Am votat "NU" (nu sunt de acord cu modificarea art 48 din Constitutia Romaniei).
Multumesc cerului ca m-am trezit in ceasul al 12-lea si ca nu am votat "Da" (adica nu am votat ca as fi de acord cu modificarea articolului 48, din Constitutia Romaniei).
Mi-am dat seama in ceasul al 12-lea ca prin votul meu "DA", ca adept al familiei naturale, contribui (de fapt) la alinierea Romaniei alaturi de tari precum Bulgaria, Letonia, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia, Croatia, Macedonia, Slovacia si Ungaria.
Prin pastrarea ambiguitatii (prin ramanerea in zona gri) suntem (deja) aliniati Rusiei, Turciei, Marocului; Algeriei, etc
Doar 25 de tari de pe glob, casatoria intre persoane de acelasi sex este incadrata juridic alaturi de casatoria heterosexuala. Acestora urmeaza sa li se alature (in 2019) Austria, Taiwan si Costa Rica.
Nu am urmarit strangerea de semnaturi, nu mi-am batut capul cu subiectul dar, odata devenit lege si stabilita ziua celebrarii acestui Referendum, am sustinut in primul rand ca merita a fi votat, spre a se sti cu siguranta la ce se mai gandeste electoratul ca inseamna cuvantul "soti", in 2018, comparativ cu 1991 sau 2003 (contrapunand unii definitia din Codul Civil, definitiei din Constitutie) si sa se opreasca odata si odata contradictia dintre ceea ce spuna Legea (noastra) Fundamentala si o lege ordinara.
Cazusem si eu in plasa venirii "muntelui" la "Mahomed" (si nu invers)
Si deodata, abia ieri (5 octombrie 2018), dupa ce sustinusem o gramada ca nu ma intereseaza in mod primordial care dintre raspunsurile "DA", sau "NU", v-a primi majoritate de voturi, am dat si de aceasta harta a Europei (pe care nu cred sa fie prima data cand o vad, dar acum am facut conexiunea), si m-am intrebat, de ce sa fim noi, membrii ai UE, la fel de gri ca lumea aflata la estul nostru, si nu am fi albastri, ca cei aflati la vestul nostru?
Si atunci m-am intrebat "Ce drept am eu sa hotarasc cine cu cine vrea sa imparta, in mod legal, un acelasi acoperis?"
Ca pana la urma, conventiile intre oameni sunt conventii (intelegeri) gandita, propuse si validate de oameni, conventiile acestea nu au iesit nici din pamant, nici nu ne-au picat din luna.
Si atunci (mi-am zis tot ieri) de ce in loc sa aliniem Constitutia (inlocuind termenul "soti" cu sintagma "un barbat si o femei") la Codul Civil, si nu am alinia Codul Civil la Constitutie (inlocuind in acest Cod Civil care a fost promulgat in 2009, sintagma "barbat si femeie" cu sintagma "soti"?
<
Cu ce imi schimba mie insumi orientarea sexuala, orientarea sexuala a altcuiva?
Locuiesc in Spania de 15 ani, locuiesc intr-un bloc in care sunt 8 apartamente pe scara.
Spania este una din tarile "albastre" pe harta tratamentului juridic acordat si matrimoniilor homosexuale (alaturi de clasicele matrimonii heterosexuale), dar eu unul nu am stiinta de orientarea sexuala a vreunuia dintre vecinii mei din bloc (40 de apartamente)
Nu cunosc nici orientarea sexuala a altor vecini, din aceasta localitate cu 60.000 de locuitori.
Am printre cunostinte, o familie care locuieste prin Barcelona, care au unul dintre cei trei copii ai lor (o fata, si doi baieti), o fata care traia impreuna cu o alta fata (dar nu stiu daca de forma oficializata, sau doar in concubinaj ne-oficializat.
Dar, imi zicea fata mea (care a intrat intre copii invatamantului spaniol din clasa a 6-a si ii cunoaste mai aprofundat decat noi, adultii) ieri (dupa ce i-am zis cum votasem), ceva de forma:
- De ce as interveni eu in viata privata a altor persoane? Nici nu iti vine sa crezi, tati, ca de fapt sunt multi, mult mai multi decat cei care se vad asa, la suprafata lucrurilor"
Ambele versiuni (si "pro" si "contra") au dreptatea lor.
Dar, din doua dreptati, pana la urma trebuie sa te decizi la una singura, asa ca eu am decis pentru votul pe "NU", strafulgerandu-ma in ultima clipa diferenta intre felul in care am gasit (inca din 2003) ca sunt tratate persoanele cu (vreun) handicap, in tarile care formeaza grosul Uniunii Europene (tarile care apar colorate cu albastru inchis) si tarile din est.
Dupa cum se vede si pe harta, limitarea tratarii juridice a casatoriei, la casatoria intre persoane de sex opus (cele colorate cu rosu), nu sunt tari care fac parte dintre tarile care formeaza "grosul Uniunii Europene".
<
A interzice unor oameni care impart (oricum) acelasi acoperis, sa isi oficializeze relatia (sa isi supuna relatia tratamentului juridic oficial), vine in contradictie cu articolul 2 al Cartei Drepturilor Omului:
"Orice persoană are atribuite toate drepturile și libertățile proclamate în prezenta Declarație, fără deosebire de rasă, culoare, gen, limbă, convingere (religie, opinie politică sau de altă natura), origine națională, origine socială, avere, naștere sau orice alt fel de condiție."
dar si cu aceleasi prevederi ale art 4 din Constitutia Romaniei:
" Art. 4 – Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni
Eu unul nu am putut, si nu voi putea introduce niciodata, cu voia mea, o contradictie intre ceea ce gandesc, ceea ce spun, si ceea ce fac.
Imi pare bine ca am observat la timp, si . . . vorba aia, nu e prost cel care vede, ci cel care nu vede ca e prost.
Altfel "Errare humanum est".
Mi-am dat seama in ceasul al 12-lea ca prin votul meu "DA", ca adept al familiei naturale, contribui (de fapt) la alinierea Romaniei alaturi de tari precum Bulgaria, Letonia, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia, Croatia, Macedonia, Slovacia si Ungaria.
Prin pastrarea ambiguitatii (prin ramanerea in zona gri) suntem (deja) aliniati Rusiei, Turciei, Marocului; Algeriei, etc
Doar 25 de tari de pe glob, casatoria intre persoane de acelasi sex este incadrata juridic alaturi de casatoria heterosexuala. Acestora urmeaza sa li se alature (in 2019) Austria, Taiwan si Costa Rica.
Nu am urmarit strangerea de semnaturi, nu mi-am batut capul cu subiectul dar, odata devenit lege si stabilita ziua celebrarii acestui Referendum, am sustinut in primul rand ca merita a fi votat, spre a se sti cu siguranta la ce se mai gandeste electoratul ca inseamna cuvantul "soti", in 2018, comparativ cu 1991 sau 2003 (contrapunand unii definitia din Codul Civil, definitiei din Constitutie) si sa se opreasca odata si odata contradictia dintre ceea ce spuna Legea (noastra) Fundamentala si o lege ordinara.
![]() |
| Referendumul 2018 |
Cazusem si eu in plasa venirii "muntelui" la "Mahomed" (si nu invers)
Si deodata, abia ieri (5 octombrie 2018), dupa ce sustinusem o gramada ca nu ma intereseaza in mod primordial care dintre raspunsurile "DA", sau "NU", v-a primi majoritate de voturi, am dat si de aceasta harta a Europei (pe care nu cred sa fie prima data cand o vad, dar acum am facut conexiunea), si m-am intrebat, de ce sa fim noi, membrii ai UE, la fel de gri ca lumea aflata la estul nostru, si nu am fi albastri, ca cei aflati la vestul nostru?
Si atunci m-am intrebat "Ce drept am eu sa hotarasc cine cu cine vrea sa imparta, in mod legal, un acelasi acoperis?"
Ca pana la urma, conventiile intre oameni sunt conventii (intelegeri) gandita, propuse si validate de oameni, conventiile acestea nu au iesit nici din pamant, nici nu ne-au picat din luna.
Si atunci (mi-am zis tot ieri) de ce in loc sa aliniem Constitutia (inlocuind termenul "soti" cu sintagma "un barbat si o femei") la Codul Civil, si nu am alinia Codul Civil la Constitutie (inlocuind in acest Cod Civil care a fost promulgat in 2009, sintagma "barbat si femeie" cu sintagma "soti"?
<
Cu ce imi schimba mie insumi orientarea sexuala, orientarea sexuala a altcuiva?
Locuiesc in Spania de 15 ani, locuiesc intr-un bloc in care sunt 8 apartamente pe scara.
Spania este una din tarile "albastre" pe harta tratamentului juridic acordat si matrimoniilor homosexuale (alaturi de clasicele matrimonii heterosexuale), dar eu unul nu am stiinta de orientarea sexuala a vreunuia dintre vecinii mei din bloc (40 de apartamente)
Nu cunosc nici orientarea sexuala a altor vecini, din aceasta localitate cu 60.000 de locuitori.
Am printre cunostinte, o familie care locuieste prin Barcelona, care au unul dintre cei trei copii ai lor (o fata, si doi baieti), o fata care traia impreuna cu o alta fata (dar nu stiu daca de forma oficializata, sau doar in concubinaj ne-oficializat.
Dar, imi zicea fata mea (care a intrat intre copii invatamantului spaniol din clasa a 6-a si ii cunoaste mai aprofundat decat noi, adultii) ieri (dupa ce i-am zis cum votasem), ceva de forma:
- De ce as interveni eu in viata privata a altor persoane? Nici nu iti vine sa crezi, tati, ca de fapt sunt multi, mult mai multi decat cei care se vad asa, la suprafata lucrurilor"
Ambele versiuni (si "pro" si "contra") au dreptatea lor.
Dar, din doua dreptati, pana la urma trebuie sa te decizi la una singura, asa ca eu am decis pentru votul pe "NU", strafulgerandu-ma in ultima clipa diferenta intre felul in care am gasit (inca din 2003) ca sunt tratate persoanele cu (vreun) handicap, in tarile care formeaza grosul Uniunii Europene (tarile care apar colorate cu albastru inchis) si tarile din est.
Dupa cum se vede si pe harta, limitarea tratarii juridice a casatoriei, la casatoria intre persoane de sex opus (cele colorate cu rosu), nu sunt tari care fac parte dintre tarile care formeaza "grosul Uniunii Europene".
<
A interzice unor oameni care impart (oricum) acelasi acoperis, sa isi oficializeze relatia (sa isi supuna relatia tratamentului juridic oficial), vine in contradictie cu articolul 2 al Cartei Drepturilor Omului:
"Orice persoană are atribuite toate drepturile și libertățile proclamate în prezenta Declarație, fără deosebire de rasă, culoare, gen, limbă, convingere (religie, opinie politică sau de altă natura), origine națională, origine socială, avere, naștere sau orice alt fel de condiție."
dar si cu aceleasi prevederi ale art 4 din Constitutia Romaniei:
" Art. 4 – Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni
(2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, religie, gen, de opinie, de apartenenţă politică, de patrimoniu sau de origine socială. "
Eu unul nu am putut, si nu voi putea introduce niciodata, cu voia mea, o contradictie intre ceea ce gandesc, ceea ce spun, si ceea ce fac.
Imi pare bine ca am observat la timp, si . . . vorba aia, nu e prost cel care vede, ci cel care nu vede ca e prost.
Altfel "Errare humanum est".
domingo, 5 de agosto de 2018
În 10 august 2018, România față în față cu auto-sugestia
Ușor-ușor, pornind de la nimic, România si-a auto-croșetat un dușman imaginar cu care, propria-i diaspora.
De fapt este o luptă a lui . . . nimeni (juridic vorbind) contra lui nimeni (tot juridic vorbind.
O persoana juridică numită "România" există, dar o persoană juridică (înscrisă la tribunal ca atare) cu numele "Diaspora", și care să își fi asumat juridic acest "razboi", nu există.
Și atunci, cine cu cine (în cadrul acestui ales de demență) se luptă?
Cine sunt "jucătorii legitimați" ai unei echipe și cine sunt "jucătorii legitimați" ai celeilalte echipe?
Conform statutului de "cetățean UE", orice cetățean UE poate locui, trăi și munci oriunde poate face asta în mod legal, pe spațiul geografic al Uniunii Europene.
Cine sunt cei care se pun ca în stradă, în fața, se pun ca de-a curmezișul liberei circulații a cetățenilor europeni?
Cine sunt acești "neica nimeni" care se auto-situează mental în echipa numită "România" ca să lupte împotriva auto-plăsmuitului lor adversar, pe care l-au botezat "diaspora"?
Eu am două domicilii, încă din 2005, unul situat . . . acasă la mine (conform localizării geografice, în România) iar celălalt domiciliu (care în actualitate îl conține și pe cel fiscal) acolo unde localizarea geografica indică a fi "Spania".
Umplu spațiul unuia sau altuia dintre cele două domicilii ale mele, conform unui algoritm proprietate personală, și știu prea bine cui am de dat (dacă am de dat) vreo socoteală, dar în nici un caz "lumii de pe stradă".
Mie unul nu mi-a plăcut nicicând acea "lume de pe stradă" care încearcă să își aroge tot soiul de puteri, de funcții și de funcțiuni pe care în realitate nici nu le are, și nici nu i le dă nimeni.
Cei care se știu componenți ai acestei așa numite "lume de pe stradă", să învețe să stea în banca (în scaunul, la locul) lor, și să nu își mai bage nasurile în ciorbele altora.
De fapt este o luptă a lui . . . nimeni (juridic vorbind) contra lui nimeni (tot juridic vorbind.
O persoana juridică numită "România" există, dar o persoană juridică (înscrisă la tribunal ca atare) cu numele "Diaspora", și care să își fi asumat juridic acest "razboi", nu există.
Și atunci, cine cu cine (în cadrul acestui ales de demență) se luptă?
Cine sunt "jucătorii legitimați" ai unei echipe și cine sunt "jucătorii legitimați" ai celeilalte echipe?
Conform statutului de "cetățean UE", orice cetățean UE poate locui, trăi și munci oriunde poate face asta în mod legal, pe spațiul geografic al Uniunii Europene.
Cine sunt cei care se pun ca în stradă, în fața, se pun ca de-a curmezișul liberei circulații a cetățenilor europeni?
Cine sunt acești "neica nimeni" care se auto-situează mental în echipa numită "România" ca să lupte împotriva auto-plăsmuitului lor adversar, pe care l-au botezat "diaspora"?
Eu am două domicilii, încă din 2005, unul situat . . . acasă la mine (conform localizării geografice, în România) iar celălalt domiciliu (care în actualitate îl conține și pe cel fiscal) acolo unde localizarea geografica indică a fi "Spania".
Umplu spațiul unuia sau altuia dintre cele două domicilii ale mele, conform unui algoritm proprietate personală, și știu prea bine cui am de dat (dacă am de dat) vreo socoteală, dar în nici un caz "lumii de pe stradă".
Mie unul nu mi-a plăcut nicicând acea "lume de pe stradă" care încearcă să își aroge tot soiul de puteri, de funcții și de funcțiuni pe care în realitate nici nu le are, și nici nu i le dă nimeni.
Cei care se știu componenți ai acestei așa numite "lume de pe stradă", să învețe să stea în banca (în scaunul, la locul) lor, și să nu își mai bage nasurile în ciorbele altora.
Suscribirse a:
Entradas (Atom)
